Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă

Privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova

Redacţia la 8 aprilie 1999
* Cu completările şi modificările introduse de:
Hotărîrea Guvernului Nr. 783 din 22.11.95

Hotărîrea Guvernului Nr. 251 din 01.04.99
Guvernului Republicii Moldova
Hotărîre Nr. 764 din 25 noiembrie 1992
(Monitorul Oficial Nr. 11 din 30 noiembrie 1992)

Conform Decretului Preşedintelui Republicii Moldova din 30 aprilie 1992 “Privind măsurile urgente de normalizare a circulaţiei banilor în numerar în Republica Moldova” Guvernul Republicii Moldova hotărăşte:
1. Se aprobă Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, se anexează.
2. Se recomandă Băncii Naţionale a Moldovei, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, să elaboreze în termen de 3 luni proiectele formularelor evidenţei primare pentru administrarea operaţiunilor de casă la toate întreprinderile, indiferent de subordinea lor departamentală şi forma de proprietate, şi să le prezinte spre aprobare Departamentului de Stat pentru Statistică.

PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA ANDREI SANGHELI

Aceasta și celelalte legi, importante pentru activitatea întreprinderii Dvs. în Moldova, le puteți găsi în baza de date Lobby.

Aprobate
prin hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
din 25 noiembrie 1992 nr. 764

Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova

I. Dispoziţii generale

1. Toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obşteşti etc., asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sînt obligate să consemneze mijloacele lor băneşti în instituţiile financiare.
2. Decontările dintre întreprinderi pe angajamente se efectuează, de regulă, prin virament la instituţiile financiare.
3. Numerarul primit de întreprinderi de la instituţiile financiare este utilizat în scopurile pentru care a fost eliberat.
5. Întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile financiare ale republicii bani în numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor, achiziţionarea producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor de la populaţie, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi pentru alte scopuri prevăzute de Instrucţiunea în vigoare a Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la modul întocmirii raportului statistic asupra volumului operaţiunilor de casă la instituţiile financiare din Republica Moldova.
Întreprinderile cu încasări permanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru scopurile indicate mai sus, cu excepţia cheltuielilor de deplasare.
6. Întreprinderile, care utilizează banii încasaţi în scopurile prevăzute la punctul 5 nu au dreptul să păstreze numerar în casieriile lor pentru retribuirea muncii şi în alte scopuri pînă la data de realizare a plăţilor. – redacţia iniţială în vigoare.
7. Întreprinderile sînt obligate să predea instituţiilor financiare ce le deservesc toate surplusurile de numerar ce depăşesc necesarul minim pentru efectuarea decontărilor la începutul zilei următoare, pentru înscrierea lor în conturile curente.
8. Întreprinderile au dreptul să păstreze în casele lor numerar, pentru retribuirea muncii, plata subvenţiilor de asigurare socială, burselor, pensiilor, numai pe un termen de cel mai mult 3 zile lucrătoare, inclusiv ziua de primire a banilor la instituţia bancară.
9. Eliberarea numerarului spre decontare se efectuează din casele întreprinderilor. În cazul cînd întreprinderile nu dispun de casă proprie, li se permite să elibereze casierilor întreprinderii sau persoanelor, ce le înlocuiesc, cecuri pentru primirea banilor în numerar direct din casa instituţiei financiare.
10. Întreprinderile eliberează numerar spre decontare pentru cheltuieli operaţionale şi de gospodărire în proporţii şi termene, stabilite de conducătorii de întreprinderi dar nu mai mult de o lună.
Eliberarea de numerar spre decontare pentru cheltuieli legate de deplasări de serviciu, se efectuează în limitele sumelor aferente persoanelor detaşate conform Regulamentului în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.
Numerarul neutilizat, eliberat spre decontare, trebuie să fie restituit în casa întreprinderii cel mai tîrziu la 3 zile după expirarea termenului pentru care a fost eliberat.
Persoanele care au primit numerar spre decontare sînt obligate să prezinte în contabilitatea întreprinderii o dare de seamă cu anexarea actelor doveditoare privind sumele utilizate.
Eliberarea de numerar spre decontare se efectuează numai cu condiţia unei dări de seamă complete asupra sumelor eliberate anterior spre decontare.
11. Asupra operaţiunilor de casă se întocmesc documente, formularele-tip interdepartamentale ale căror se aprobă de Departamentul Analize Statistice şi Sociologice, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, în mod obligator aplicate, fără schimbări, în toate întreprinderile, indiferent de subordonarea lor departamentală şi formele de proprietate.

II. Modul de primire şi eliberare a numerarului şi de întocmire a scriptelor de casă

12. La primirea biletelor de bancă şi a monedei pentru plăţi casierii întreprinderilor sînt obligaţi să se conducă de Indicii şi modul de determinare a capacităţii de plată a semnelor monetare, aprobate de către Banca Naţională a Moldovei.
Primirea numerarului de către casele întreprinderilor se efectuează prin dispoziţii de încasări, semnate de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită de acesta.
Primirea banilor este confirmată printr-o chitanţă semnată de contabilul-şef sau de o altă persoană împuternicită de acesta şi de casier, certificată de ştampila casierului sau imprimata aparatului de casă.
13. Eliberarea numerarului din casele întreprinderilor se efectuează prin dispoziţii de plată sau alte scripte întocmite în modul corespunzător (borderouri de plăţi, cereri de eliberare a numerarului, conturi etc.) cu aplicarea ştampilei cu atributele dispoziţiei de plată. Scriptele de eliberare a numerarului trebuiesc să fie semnate de conducătorul şi contabilul-şef ai întreprinderii sau de alte persoane împuternicite.
Organizaţiile de colectare, inclusiv organizaţiile cooperaţiei de consum, pot elibera bani în cursul zilei persoanelor care predau produse agricole şi materie primă cu întocmirea la sfîrşitul zilei de lucru a unei dispoziţii de plată asupra tuturor sumelor eliberate prin chitanţe de colectare. Contabilităţile centralizate, care deservesc instituţiile bugetare, întocmesc o dispoziţie de plată pentru suma totală a salariului, eliberată, indicîndu-se în fiecare borderou de plăţi şi decontări data şi numărul dispoziţiei în cauză.
14. La eliberarea banilor unei persoane aparte prin dispoziţie de plată sau printr-un alt script similar casierul cere să i se prezinte legitimaţia primitorului, înregistrează denumirea şi numărul documentului, de către cine şi cînd a fost eliberat documentul, reţinînd recipisa primitorului. În cazul cînd documentul care substituie dispoziţia de plată este întocmit pentru eliberarea de bani mai multor persoane, atunci toţi primitorii prezintă legitimaţiile şi îşi pun semnătura la rubrica respectivă în documentele de plată.
La întreprindere eliberarea de bani poate fi efectuată la prezentarea legitimaţiei, eliberate de această întreprindere, avînd fotografia şi semnătura posesorului.
Semnătura de primire a banilor poate fi făcută numai cu propria-i mînă, cu cerneală sau cu pix, indicînd suma primită: lei în litere, bani – în cifre. Numerarul primit prin borderou nu se indică în litere.
15. Eliberarea de bani persoanelor care nu sînt încadrate în personalul scriptic al întreprinderii se efectuează prin dispoziţii de plată scrise aparte pentru fiecare persoană sau printr-un borderou aparte în baza acordurilor încheiate.
Eliberarea de bani persoanelor, angajate temporar la lucrările agricole şi de încărcare-descărcare, precum şi de lichidare a urmărilor calamităţilor naturale, poate fi efectuată prin borderou. Borderourile se întocmesc aparte pentru fiecare organizaţie, care a trimis lucrători la activităţile sus-numite şi se certifică, prin semnăturile conducătorului şi a contabilul-şef ai întreprinderii organizatoare, precum şi semnătura împuternicitului organizaţiei respective.
Casierul eliberează banii numai persoanei indicate în dispoziţia de plată sau în substituentul acesteia. Dacă banii se eliberează printr-o procură, întocmită în modul stabilit, în textul dispoziţiei, după numele pronumele şi patronimicul primitorului, contabilitatea indică numele, prenumele şi patronimicul persoanei, care primeşte banii prin procură.
Dacă banii se eliberează prin borderou, înainte de a semna pentru primirea banilor casierul face înscrierea “Prin procură”. Eliberarea de bani însoţită de procură se efectuează conform cerinţelor, prevăzute la p. 14. Procura rămîne la casier şi se anexează la dispoziţia de plată sau borderou.
16. În cazul cînd banii se eliberează persoanei, care din motive de boală sau din alte motive nu poate semna cu propria-i mînă, la rugămintea acestui din urmă poate semna o altă persoană, numai să nu fie lucrător al contabilităţii sau casieriei întreprinderii în cauză. În dispoziţia de plată se indică denumirea, numărul, data şi locul de eliberare a legitimaţiei beneficiarului real şi a persoanei care a semnat pentru acesta.
17. Salariile, alocaţiile pentru invaliditate temporară, plata burselor, pensiilor şi premiilor se efectuează de casier prin borderou de plată (de contare-plăţi), fără întocmirea dispoziţiei de plată pentru fiecare beneficiar.
Pe foaia de titlu a borderoului de plată (decontare-plată) se face o notă de permisiune pentru eliberarea banilor, semnată de conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii sau de persoanele împuternicite de aceştia, indicînd în litere termenul de eliberare a banilor şi suma.
Analogic se pot întocmi şi plăţi de o singură dată pentru retribuirea muncii (la plecarea în concediul anual sau de boală etc.) mai multor persoane, precum şi plăţi de sume deponente şi de bani spre decontarea pentru cheltuieli legate de deplasări de serviciu.
Plăţi unice de bani pentru retribuirea muncii unor persoane se efectuează, de regulă, prin dispoziţii de plată.
18. La expirarea termenului de plată a muncii, alocaţiilor pentru invaliditate temporară, plată a burselor, pensiilor şi premiilor, stabilit la punctul 8, casierul este dator:
1) să aplice în borderoul de plată, în dreptul numelui persoanelor, cărora nu li s-a efectuat remunerarea muncii, plata alocaţiilor pentru invaliditate temporară, a burselor, pensiilor sau premiilor, ştampilă sau să scrie cu mîna “Depunere”;
2) să întocmească un registru al sumelor depuse;
3) să facă o înscriere la încheierea borderoului privind suma reală eliberată şi suma nedistribuită de salarii, alocaţii de invaliditate temporară, burse, pensii sau premii ce urmează a fi depuse, să confrunte aceste sume cu bilanţul general al borderoului de plată şi să contrasemneze documentul. Dacă banii nu au fost eliberaţi de casier, ci de o altă persoană, în borderou se face o înscriere suplimentară: “Banii au fost eliberaţi prin borderou de către (semnătura)”. Eliberarea banilor de către casier şi distribuitor prin aceleşi borderou este interzisă;
4) să înscrie în registrul de casă suma reală eliberată şi să aplice pe borderou ştampilă “Dispoziţie de plată nr. ____”.
Contabilitatea verifică menţiunile făcute de casieri în borderoul de plata şi calculează sumele eliberate şi depuse conform acestor menţiuni.
Sumele depuse se predau instituţiilor financiare, fiind întocmită o dispoziţie de plată comună.
19. Dispoziţiile de încasare şi chitanţele anexate, precum şi dispoziţiile de plată şi documentele ce le substituie trebuie completate de contabilitate clar şi precis cu cerneală sau pix sau executate la maşină (de dactilografiat, de calcul). În aceste documente nu se admit nici un fel de ştersături, rectificări, fie chiar din cele prevăzute.
În dispoziţiile de încasare şi plată se argumentează necesitatea întocmirii acestora şi se enumera documentele anexate.
Se interzice înmînarea dispoziţiilor de încasare şi plată sau documentele ce le substituie persoanelor, care varsă sau primesc bani.
Primirea şi eliberarea banilor prin dispoziţii poate fi efectuată numai în ziua întocmirii acestora.
20. La primirea dispoziţiilor de încasare şi plată sau documentelor ce le substituie, casierul este dator să verifice:
1) prezenţa şi autenticitatea semnăturii contabilului-şef pe dispoziţia de plată sau pe documentul de substituire a acestuia, a semnăturii de permisiune a conducătorului întreprinderii sau a persoanelor împuternicite de aceştia;
2) întocmirea corectă a documentelor;
3) prezenţa anexelor enumerate în documente.
În cazul cînd nu este respectată măcar una din aceste cerinţe, casierul întoarce documentele în contabilitate pentru aducerea lor în corespundere.
Dispoziţiile de încasare şi plată sau documentele care le înlocuiesc, imediat după primirea sau eliberarea banilor se semnează de casier, iar documentele anexate se sting prin ştampilă sau înscrierea “Plătit”, indicînd data (ziua, luna, anul).
21. Dispoziţiile de încasare şi plată sau documentele care le substituie, pînă la transmiterea în casierie se înregistrează de contabilitate în registrul de evidenţă a dispoziţiilor de încasare şi plată. Dispoziţiile de plată, întocmite de borderouri de plăţi (decontare şi plată) pentru plata salariului, după eliberarea acestuia se înregistrează.
Înregistrarea documentelor de încasare şi plată poate fi realizată aplicînd mijloace tehnice de calcul. Concomitent în maşinograma “Foaie anexată în registrul de evidenţă a dispoziţiilor de încasare şi plată’, întocmită pentru ziua respectivă, este asigurată şi formarea datelor de evidenţă a circulaţiei mijloacelor monetare cu destinaţie specială.

III. Modul de ţinere a registrului de casă şi păstrarea banilor

22. În registrul de casă a întreprinderii se ţine evidenţa tuturor încasărilor şi eliberărilor de numerar.
23. Fiecare întreprindere ţine un singur registru de casă, care trebuie numerotat, şnuruit şi sigilat cu ceară roşie sau de parchet. La aplicarea pe registru a sigiliului cu ceară de parchet se foloseşte clei de bază de sticlă lichidă, hîrtie de tipul foiţei de ţigări, vopsea de ştampilă. Hîrtia cu imprimarea ştampilei se unge la ambele capete cu clei, după sigilarea registrului se mai aplică un strat de clei. Numărul de foi din registrul de casă se adevereşte prin semnăturile conducătorului şi a contabilului-şef ai întreprinderii respective sau ai organului ierarhic superior.
Înscrierea în registrul de casă se face în 2 exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneală. Exemplarul doi trebuie să fie detaşabil şi serveşte casierului pentru dări de seamă contabile. Primul exemplar rămîne în registrul de casă. Ambele exemplare se numerotează cu acelaşi număr.
În registrul de casă nu se admit ştersături şi rectificări neprevăzute. Rectificările făcute se confirmă prin semnăturile casierului, precum şi a contabilului-şef din întreprinderile sau a persoanei care îl înlocuieşte.
În contabilităţile centralizate, ce deservesc instituţiile bugetare, evidenţa operaţiunilor de casă se efectuează de către casier într-un registru special după o formă aprobată de Ministerul Finanţelor.
24. Înscrierile în registru de casă se fac de către casier imediat după primirea sau eliberarea banilor pe fiecare dispoziţie sau alt document de substituire. Zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, casierul face totalul operaţiunilor, transcrie restul de bani din casă pentru ziua următoare şi predă contabilităţii, contra chitanţă, exemplarul doi detaşabil (copia înscrierilor din registrul de casă pentru ziua respectivă) cu documentele de casă de încasare şi de cheltuieli, notificînd acest lucru contra semnătură în registrul de casă.
25. Prin acordul contabilităţii şi al casierului cu condiţia asigurării depline a integrităţii documentelor de casă la întreprinderi registrul de casă poate fi ţinut în mod automatizat, avînd paginile în formă de maşinogramă “Foaie anexată în registrul de casă”, concomitent se formează maşinogramele “Darea de seamă contabilă a casierului”. Ambele maşinograme trebuie să fie întocmite către începutul zilei următoarele de lucru, avînd acelaşi conţinut şi să includă toate atributele prevăzute de formularul registrului de casă.
Numerotarea registrului de casă în aceste maşinograme se efectuează în mod automat în ordine crescîndă de la începutul anului.
În maşinograma “Foaie anexată în registrul de casă” în cele din urmă trebuie să se imprime în mod automat numărul general de foi ale registrului de casă pentru fiecare lună, iar în ultima maşinogramă a anului calendaristic – numărul general de foi al registrului de casă pentru anul întreg.
După primirea maşinogramelor “Foaie anexată în registrul de casă” şi “Darea de seamă contabilă a casierului”, casierul este dator să verifice corectitudinea ţinerii registrului de casă şi a dării de seamă contabile a casierului, să le semneze şi să predea contabilităţii, contra chitanţă în foaia anexată în registrul de casă darea de seamă contabilă a casierului, împreună cu scriptele de încasări şi plăţi.
În scopul asigurării integrităţii şi pentru comoditate la utilizare, casierul păstrează maşinogramele “Foaie anexă în registrul de casă” în cursul anului separat pentru fiecare lună. La sfîrşitul anului calendaristic (sau din necesitate) maşinogramele “Foaie anexată în registrul de casă” se broşează în ordine cronologică. Numărul general de foi pentru un an se confirmă prin semnăturile conducătorului şi contabilului-şef al întreprinderii, şi registrul se sigilează.
26. Controlul asupra ţinerii corecte a registrului de casă se pune în sarcina contabilului-şef al întreprinderii.
27. Eliberarea de bani din casă, neconfirmată prin chitanţa beneficiarului din dispoziţia de plată sau alt document care o substituie, nu se acceptă ca justificare a restului de numerar în casierie. Această sumă se consideră lipsa de bani în casă şi se percepe de la casier. Numerarul, neconfirmat prin dispoziţia de încasări se consideră excedent în casă şi se trece la venit.
28. Înainte de începerea zilei de muncă casierul superior eliberează altor casieri avans în numerar pentru efectuarea operaţiunilor de plată contra chitanţă în registrul de evidenţă a banilor, primiţi şi eliberaţi de către casier.
La sfîrşitul zilei de muncă casierii sînt obligaţi să raporteze casierului superior despre primirea avansului şi despre banii, primiţi pe documente de încasare şi să predea restul de numerar şi documentele de casă ale operaţiunilor efectuate, contra chitanţă în jurnalul de evidenţă a banilor, primiţi şi eliberaţi de către casier.
Casierul este obligat să raporteze asupra avansului primit pentru plata salariilor şi plata burselor în termenul stabilit în borderoul de plată. Pînă la expirarea acestui termen casierii sînt obligaţi să predea zilnic în casă restul de numerar, care nu a fost distribuit prin borderourile de plăţi. Aceşti bani se predau în genţi, pachete etc., sigilate de casieri, casierului superior, contra chitanţă, indicînd suma anunţată.
29. Pentru efectuarea decontărilor contra numerar fiecare întreprindere trebuie să aibă casă.
Întreprinderile de curînd organizate, indiferent de subordinea lor departamentală şi formele de proprietate, trebuie să amenajeze o casierie în termen de o lună după deschiderea contului în instituţia bncară.
Casa reprezintă o încăpere special amenajată şi izolată, destinată primirii, eliberării şi păstrării provizorii a numerarului. Conducătorii de întreprinderi sînt datori să amenajeze casa şi să asigure integritatea banilor în încăperea acesteia, precum şi la transportarea lor din şi în instituţia bancară şi poartă rîspundere de acele cazuri, cînd, din vina lor, nu au fost create condiţiile necesare care să asigure integritatea mijloacelor monetare în perioada de păstrare sau în timpul transportării.
Pentru nerespectarea prevederilor din alineatele unu şi doi ale punctului de faţă banca are dreptul să pună problema închiderii contului.
Recomandările privind asigurarea integrităţii mijloacelor monetare în perioada de păstrare şi în timpul transportului sînt indicate în anexa nr. 1.
Casele întreprinderilor, în caz de necesitate, pot fi asigurare de organizaţia de asigurare.
Încăperea casieriei trebuie să fie izolată, uşile în timpul efectuării operaţiilor se închid din interior. Accesul persoanelor fără atribuţie la activitatea casei în încăperea ei este interzis.
Recomandările privind întărirea tehnică a încăperilor şi dotarea lor cu mijloace de semnalizare de pază şi de incendiu sînt indicate în anexa nr. 2.
30. Întregul numerar şi hîrtiile de valoare se păstrează la întreprinderi, de regulă, în dulapuri metalice antiincendiare, iar în cazuri aparte – în dulapuri metalice combinate şi ordinare, care la sfîrşitul zilei de muncă se încuie şi se sigilează cu ştampila de ceară roşie a casierului.
Cheile de la dulapurile metalice şi ştampilele se păstrează la casieri, cărora li se interzice să le lase în locuri convenite, să le transmită persoanelor străine sau să confecţioneze duplicate neînregistrate.
Duplicatele de chei înregistrate se păstrează la conducătorii de întreprinderi în pachete, lădiţe etc., sigilate de casier. Controlul de comision se exercită nu mai rar decît o dată pe trimestru. Despre pierderea cheii conducătorul de întreprindere comunică în organul afacerilor interne şi ia măsuri urgente de schimbare a lacătului dulapului metalic.
Se interzice păstrarea în casierie a numerarului şi altor valori care nu aparţin întreprinderii date.
31. Înainte de a deschide încăperea casieriei şi a dulapurilor metalice, casierul este obligat să cerceteze integritatea lacătelor, uşilor, gratiilor, ştampilelor, să se convingă de starea bună de funcţionare a semnalizării de pază. În caz de deteriorare sau scoatere a ştampilei, defectare a lacătelor, uşilor sau gratiilor, casierul este obligat să raporteze imediat despre acestea conducătorului de întreprindere, care comunică despre cele constatate în organele afacerilor interne şi ia măsuri de pază a casei pînă la sosirea colaboratorilor de poliţie.
În acest caz conducătorul, contabilul-şef sau persoanele care îl înlocuiesc, precum şi casierul întreprinderii, după obţinerea permisului organelor afacerilor interne, verifică existenţa mijloacelor băneşti şi a altor valori păstrate în casierie. Această verificare trebuie efectuată pînă la începerea operaţiunilor de casă. Rezultatele verificării sînt notate într-un act întocmit în 4 exemplare, semnat de toate persoanele participante la verificare.
Primul exemplar al actului se transmite în organele afacerilor interne, al doilea – companiei de asigurare, al treilea – în organul ierarhic superior (în caz cînd acesta există), al patrulea rămîne la întreprindere.
32. Casierul poartă răspundere materială deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor şi pentru orice prejudiciu ocazionat întreprinderii atît în rezultatul acţiunilor premeditate, cît şi în rezultatul nepăsării sau îndeplinirii necorespunzătoare a funcţiilor sale.
33. După emiterea deciziei (ordinului, hotărîrii) cu privire la numirea casierului în funcţie, conducătorul întreprinderii este obligat să informeze casierul asupra Normelor de efectuare a operaţiunilor de casă, acesta din urmă semnînd actul de punere la curent, după care este încheiat un contract privind răspunderea materială totală a casierului.
34. Casierului i se interzice să transmită atribuţiile sale altor persoane.
35. La întreprinderile care angajează cîte un singur casier, în cazul necesităţii de înlocuire provizorie a acestuia, sau acolo unde conform statutului nu este prevăzută unitatea de casier, operaţiunile de casă sînt puse în sarcina altui lucrător, printr-o decizie în scris a conducătorului întreprinderii (ordin, hotărîre). Cu acest lucrător se încheie un contract prevăzut la punctul 33.
În cazul abandonării inopinate de către casier a locului de muncă (boală, etc.) valorile luate de aceasta spre decontare, sînt inventariate imediat de casierul, căruia i se transmit, în prezenţa conducătorului şi a contabilului-şef ai întreprinderii sau în prezenţa comisiei constituite din persoane numite de conducătorul întreprinderii. Asupra rezultatelor inventarierii şi transmiterii valorilor se întocmeşte un act, semnat de persoanele menţionate.
36. La întreprinderile cu un număr mare de structuri interioare sau deservite de contabilităţi centralizate, plata salariului, alocaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, burselor, pensiilor şi premiilor poate fi efectuată prin decizia în scris a conducătorului de întreprindere (decizia, hotărîrea), de alte persoane cu care se încheie un contract prevăzut la punctul 33, asupra cărora se extind toate drepturile şi obligaţiile, stabilite pentru casieri în prezentele Norme. Eliberarea şi primirea mijloacelor băneşti de către aceste persoane se efectuează în încăperile caselor, amenajate conform punctului 5 din anexa nr. 2.
La întreprinderile unde nu este prevăzută în statele de personal unitatea de casier efectuarea operaţiunilor de casă se pune în sarcina altor salariaţi în acelaşi mod.

IV. Revista casei şi controlul respectării disciplinei de casă

37. La fiecare întreprindere se efectuează revizii inopinate ale casei în termenele stabilite de conducătorii întreprinderii, dar nu mai rar decît o dată în trimestru, numărînd toţi banii şi alte valori aflate în casierie. Pentru efectuarea reviziei casei prin ordinul conducătorului de întreprindere se desemnează o comisie, care întocmeşte un act. În cazul cînd revizia a descoperit în casă lipsă de bani sau excedente de casă, în act se arată suma de excedent sau lipsa de bani şi circumstanţele apariţiei acestora. Formularul actului de inventariere a numerarului este indicat în anexa nr. 3.
În cazul ţinerii de casă automatizat este necesară verificarea funcţionării cu precizie a sistemelor de programare şi prelucrare a scriptelor de casă.
38. La realizarea reviziilor documentale organizaţiile ierarhic superioare efectuează în toate întreprinderile subordonate, în mod obligatoriu, revizia de casă şi verifică respectarea disciplinei de casă. În procesul reviziei o atenţie deosebită trebuie acordată problemei de asigurare a integrităţii banilor şi valorilor.
În societăţile pe acţiuni, întreprinderile cooperatiste, organizaţiile obşteşti etc., acolo unde este prevăzut de statut, astfel de revizii sînt efectuate de comisii de revizie.
39. Persoanele vinovate de nerespectarea disciplinii de casă sînt trase la răspundere conform modului stabilit de legislaţia în vigoare.
40. Răspunderea pentru respectarea disciplinei de casă este pusă în sarcina conducătorilor, contabililor-şef, conducătorilor serviciilor financiare şi casierilor.
41. Controlul respectării prezentelor Norme în instituţiile publice se efectuează de către organele financiare.
Organele afacerilor interne verifică, în limitele competenţei lor, întărirea tehnică a casieriilor şi a caselor anexe, asigurarea condiţiilor de păstrare a banilor şi valorilor. Indicaţiile lor de înlăturare cauzelor şi condiţiilor ce conduc la furturi, urmează să fie executate în mod obligatoriu.

Normele de efectuare ale operaţiunilor de casă în instituţiile financiare care deservesc întreprinderile pe teritoriul republicii se elaborează şi se aprobă de Banca Naţională a Moldovei.
42. Prezentele Norme cuprind domeniul de activitate a casieriilor tuturor întreprinderilor, asociaţiilor, organizaţiilor, instituţiilor, indiferent de forma de proprietate, cu excepţia instituţiilor financiare, care deservesc clienţii.
43. Guvernul poate introduce precizări în prezentele Norme în dependenţă de prevederile legislaţiei în vigoare în republică.
Anexa nr. 1
la Normele pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în
economia naţională a Republicii
Moldova

RECOMANDĂRI
privind asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti în perioada de păstrare şi în timpul transportului

1. Conducătorii de întreprinderi, la angajarea în serviciu şi numirea în postul pentru activităţi de efectuare a operaţiunilor de casă, deservirea mijloacelor de semnalizare, pază antiincendiară, paza şi transportarea mijloacelor monetare sau în cazul antrenării periodice a persoanelor pentru realizarea lucrărilor sus-numite, li se recomandă să se adreseze în organele afacerilor interne şi instituţiile medicale pentru a obţine infirmaţii despre aceste persoane, avînd în vedere că efectuarea operaţiunilor de casă, deservirea mijloacelor de semnalizare, paza antiincendiară, paza şi transportarea mijloacelor monetare se interzice persoanelor:
cu antecedente penale;
afectate de boli psihice cronice;
care încalcă sistematic ordinea publică;
care abuzează de băuturi alcoolice sau folosesc substanţe narcotice fără perscripţia medicului.
2. În timpul transportării mijloacelor băneşti şi a valorilor din instituţiile financiare sau predării lor în aceste instituţii, conducătorul de întreprindere este datori să pună la dispoziţia casierului pază şi în caz de necesitate, o unitate de transport.
3. La transportarea mijloacelor băneşti casierului, persoanelor însoţitoare şi conducătorului unităţii de transport li se interzice:
să divulge traseul şi suma mijloacelor băneşti şi a valorilor transportate;
să permită intrarea în salonul unităţii de transport a persoanelor ce nu au fost numite de conducătorul întreprinderii pentru transportarea acestora;
să circule pe jos, în transport ocazional sau transport public;
să viziteze magazine, pieţi şi alte locuri;
să execute alte misiuni sau să se sustragă în alt mod de la transportarea banilor şi valorilor la destinaţie.

Anexa nr. 2
la Normele pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în
economia naţională a Republicii
Moldova

RECOMANDĂRI
privind întărirea tehnică şi dotarea mijloacelor de semnalizare pentru paza antiincendiară a caselor de bani din întreprinderi

1. Pentru garantarea integrităţii numerarului şi a valorilor casa trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
1) să fie izolată de alte încăperi de serviciu şi auxiliare;
2) în clădirile cu mai multe etaje să fie situată la etaje intermediare. În casele cu două etaje casa se situează la etajul de sus. În clădirile cu un singur etaj geamurile casieriilor se amenajează cu obloane interioare metalice sau din lemn, ferecate din ambele părţi cu tablă metalică;
3) să fie cu pereţi fundamentali, acoperire rezistentă a podelei şi plafonului, cu pereţi interiori despărţitori temeinici;
4) să se închidă cu două uşi:
a) exterioară ce se deschide în afară, metalică, într-un singur canat avînd înăuntru un lanţ metalic, vizor şi se încuie cu broască dublă îngropată;
b) interioară, ce se deschide înăuntru, executată din grilaj, şi se încuie la un lacăt suspendat, precum şi la un zăvor metalic din interiorul casei;
5) să fie prevăzut un ghişeu special pentru efectuarea operaţiunilor cu lucrătorii unităţii economice sau clienţi şi se încuie din interior cu o uşiţă de lemn, ferecată de ambele părţi cu tablă metalică;
6) să aibă golurile ferestrelor întărite cu gratii metalice între rame sau din interiorul încăperii, de asemenea reţeaua termică, canale de fum, de ventilaţie, pereţii despărţitori subţiri şi alte locuri ale casieriei, accesibile din exterior;
7) să dispună în mod obligator de safeu pentru păstrarea banilor şi altor valori, instalat temeinic pe structurile de consolidare a podelei şi pereţilor cu buloane metalice;
8) să aibă la dispoziţie un stingător în stare bună.
2. În încăperea casieriei:
1) pereţii din interior şi cei despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă echivalentă cu cea a construcţiilor din amestec de ipsos şi beton, cu o grosime de 80 mm, fiecare avînd gratii metalice instalate între ele sau un perete din cărămidă cu o grosime, ce nu e mai mică de 120 mm, cu reţea metalică armată. În clădirile vechi se acceptă şi pereţi despărţitori nefundamental fără goluri, din scînduri, întărit din interior cu gratii metalice;
2) dimensiunile ghişeului nu trebuie să depăşească 200×300 mm, iar din afară să fie întărit cu gratii metalice de tipul “răsăritul soarelui”;
3) tocul uşii este executat dintr-un unghi metalic. În edificiile construite anterior se admite menţinerea tocurilor de uşi din lemn întărite cu un unghi metalic. În toate cazurile acestea ele sînt fixate de perete cu buloane metalice.
4) uşa exterioară, obloanele, uşiţa ghişeului şi compartimentele sînt efectuate din scîndură cu grosimea nu mai mică de 40 mm, căptuşite pe ambele părţi cu tablă zincată, capetele de tablă fiind îndoite în interior, evitînd îmbinarea tablelor metalice pe faţetă. Tabla metalică este fixată pe scînduri cu ajutorul cuielor nu mai mici de 40 mm cu un pas pe perimetru şi diagonală pînă la 60 mm. Uşile exterioare sînt fixate strîns, fără fisuri, în balamale interioare, au aplicate de-a lungul benzi metalice cu lăţimea de 40-60 mm, grosimea nu mai mică de 5 mm, care sînt fixate cu şuruburi cu diametru de 12-15 mm cu piuliţele în interiorul încăperii (capetele şuruburilor din această parte se dezniţuiesc).
Benzile metalice se încuie cu lacăte suspendate rezistente cu plăcuţe sudate pe arcul lacătului.
În sediile ministerelor, departamentelor şi altor organizaţii, unde paza este exercitată de poliţie, uşile exterioare ale casieriilor pot să nu fie dotate cu benzi metalice, avînd acordul organelor locale ale afacerilor interne;
5) toate gratiile sînt executate din vergi metalice cu un diametru nu mai mic de 16 mm şi se unesc prin sudarea electrică cu gaz pe fiecare acoperire, formînd celule cu dimensiuni ce nu depăşesc 150×150 mm. Capetle vergilor se introduc în perete la o adîncime ce nu e mai mică de 80 mm şi se acoperă cu beton;
6) buloanele se execută din metal cu un diametru ce nu e mai mic de 16 mm şi se bat în elementele construcţiei la o adîncime ce nu e mai mică de 150 mm;
7) unghiul metalic are diametru de 30-40 mm şi o grosime ce nu e mai mică de 5 mm. El se instalează la ghişeu pe perimetru, la tocurile de uşă şi la toate celelalte fisuri din pereţi, podea şi plafon pe unde trec reţelele inginereşti. Acestea din urmă avînd un diametru nu mai mare de 200 mm.
3. Casele sînt dotate cu un sistem de semnalizare pază antiincendiară respectîndu-se următoarele cerinţe:
1) pe prima poziţie de pază sînt elementele construcţiilor pe perimetru încăperilor, golurile ferestrelor şi uşilor, gurile de canalizare, canalele de ventilaţie, bornele termice de intrare, pereţii despărţitori subţiri şi alte elemente ale încăperilor, accesibile din afară, inclusiv cele dotate cu gratii metalice;
2) pe poziţia a doua se află safeurile şi dulapurile metalice pentru păstrarea banilor şi a valorilor;
3) sistemul de semnalizare pază antiincendiară se transmite la pupitrul de comandă departamentală de pază, postul personalului de serviciu sau de pază, concentratoarele cu capacitate mică sau semnalizatorii autonomi. Se permite instalarea şi transmiterea acestui sistem în grija unui paznic în incintă sau la domiciliu altei persoane cu care există un contract în scris privind angajarea acestora pentru paza casieriei. Locurile de exercitare a serviciului de către aceste persoane trebuie să fie dotate cu legătură telefonică sau radio cu organul municipal (preturii) al afacerilor interne.
Poziţia a doua de pază se transmite pe un număr separat al pupitrului de comandă, concentratorului sau semnalizatorului;
4) pe una din poziţiile de pază trebuie aplicate dispozitive de recepţie-verificare, menite să asigure controlul buclelor de cablu la decuplarea de la sursa de energie electrică. Astfel de dispozitive şi semnalizatoare cu alimentare din rezervă se cuplează la pupitru (post) prin linii de telefon;
5) sistemul de semnalizare pază antiincendiară şi iluminarea casei se montează separat şi se alimentează cu energie electrică din diferite surse. Toate instalaţiile se execută ascuns. În cazuri excepţionale se admite instalarea buclelor de cablu în ţevi metalice în interiorul încăperii pe structuri ale construcţiilor de beton armat sau de beton;
6) sistemul de semnalizare pază antiincendiară trebuie să corespundă normelor în vigoare de exploatare a instalaţiilor “automatică antiincendiară pentru clădiri şi instalaţii” şi listelor obiectelor departamentale, prevăzute a fi dotate cu semnalizare pază antiincendiară şi care se află în permanentă stare de funcţionare;
7) în casele de orice tip sursele de iluminare, prizele şi alte borne se deconectează de la reţeaua de alimentare electrică pentru a-i lipsi pe infractori de posibilitatea de folosire a burghiilor electrice, a maşinilor de şlefuire a unghiurilor etc., în scopul spargerii depozitelor metalice.
Concentrarea la reţeaua electrică în casă se efectuează la începutul zilei de muncă numai de la pupitrele pazei departamentale, postului paznicului, biroului conducerii unităţii economice şi ale altor încăperi izolate de casă;
8) casele deservite de subdiviziunile pazei departamentale a organelor afacerilor interne, la indicaţia administraţiei acestora pot fi dotate suplimentar cu instrumente de pază;
9) semnalizatorii de incendiu trebuie instalaţi în bucle de cablu cu regim automat, în scopul asigurării funcţionării lor permanente.
4. La întreprinderile, unde eliberarea salariului şi altor plăţi este efectuată de alte persoane, în afară de casieri, în locurile de realizare de către aceştia a operaţiunilor de casă, în scopul asigurării integrităţii banilor şi a valorilor, se amenajează case anexe.
5. Casa anexă este o încăpere de serviciu specială cu un dulap metalic sau ladă bisecţională, fixată temeinic pe elementele de construcţie ale podelei şi pereţilor. Uşile în casele-anexe sînt dotate cu zăvoare solide, lanţ metalic şi vizor, iar ferestrele, gurile de canalizare etc., sînt protejate de gratii metalice, executate în modul stabilit.
6. Eliberarea banilor în casele-anexe se efectuează numai prin ghişee speciale, amenajate conform cerinţelor stabilite pentru toate casieriile.
Se interzice strict a lăsa mijloace băneşti şi hîrtii de valoare în case-anexe în afara orelor de program. Pînă la terminarea zilei de lucru tot numerarul şi valorile, cu paza respectivă, trebuie predate în casa principală (centrală) a unităţii economice.
7. Case-anexe se amenajează, de asemenea, la întreprinderi comerciale de alimentaţie publică, deservire socială şi alte organizaţii similare, unde cîştigul pe zi se încasează sau se predă în instituţii creditoare sau de telecomunicaţii, iar excedentul stabilit nu depăşeşte 300 ruble. În cazul depăşirii sumei menţionate, acumulînd încasări pentru eliberarea salariului şi altor plăţi, în organizaţii se amenajează o casă conform cerinţelor menţionate în prezentele Recomandări.
Anexa nr. 3
la Normele pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în
economia naţională a Republicii
Moldova

_____________________________
întreprinderea, organizaţia.

Secţia_______________________

A C T nr.____________
de inventariere a numerarului

“_____” ___________________________
aflat în________________________________________________________

C H I T A N Ţ Ă

La momentul iniţial al inventarierii toate scriptele de plăţi şi
încasări de numerar în contabilitate şi toate mijloacele băneşti,
trecute în răspunderea mea, sînt înregistrate, iar cele retrase, sînt
trecute la cheltuieli.

Persoana cu răspundere
materială
______________________ ___________________ ___________________
funcţia semnătura numele,prenumele

În baza ordinului (dispoziţiei) din “____” ___________________
nr. _______ a fost efectuată inventarierea mijloacelor băneşti
conform situaţiei din “_____” _________________ ____

la inventariere s-au stabilit următoarele:
1) numerar ________________________ rub. ___________________cop.
2) timbre poştale _________________ rub. ___________________cop.
3) ________________________________ rub. ___________________cop.
4) ________________________________ rub. ___________________cop.
Total numerarului efectiv __________ rub. ___________________cop.

_______________________________________________________________________
(în litere)
p.2

Conform datelor de evidenţă ________ rub. ___________________ cop.

Rezultatul inventarierii: excedent _______ lipsă de bani_________

Ultimele numerare ale ordinelor de casă:

de încasări nr. ____________________, de plăţi nr.________________

Preşedintele comisiei
____________________ ______________________ __________________
(funcţia) (semnătura) (numele,prenumele)

Membrii comisiei:
____________________ ______________________ ___________________
(funcţia) (semnătura) (numele,prenumele)
____________________ ______________________ ___________________
(funcţia) (semnătura) (numele,prenumele)
____________________ ______________________ ___________________
(funcţia) (semnătura) (numele,prenumele)

Confirm primirea mijloacelor băneşti enumerate în act şi păstrarea
acestora sub răspunderea mea.
” ____ ” ________________ 19 ____

Motivarea excedentului sau lipsei de bani ___________________

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Persoana cu răspundere materială
Decizia conducătorului întreprinderii ___________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

“_____” _________________ _____ _______________________
(semnătura)

Actul se foloseşte pentru reflectarea rezultatelor inventarierii mijloacelor băneşti efective (banilor în numerar, timbrelor poştale ş.a.), aflate în casa întreprinderii.
Comisia controlează numerarul bănesc prin recalcularea tuturor banilor din casă, hîrtiilor de valoare, carnetelor de cecuri limitate etc. Actul se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de către comisia de inventariere şi persoana cu răspundere materială. Un exemplar al actului se transmite în contabilitatea întreprinderii, al doilea rămîne la persoana cu răspundere materială.
Pînă la începerea inventarierii de la fiecare persoană cu răspundere materială sau grupă de persoane răspunzătoare de integritatea mijloacelor băneşti, se ia o chitanţă. Chitanţa se include în titlul formularului.
În cazul înlocuirii persoanelor cu răspundere materială, actul se întocmeşte în trei exemplare (pentru persoana cu răspundere materială, ce a predat valorile, persoana cu răspundere materială, ce a primit valorile şi contabilitatea).